02 Jul Fashion(able) Paris by Boldini
Grandiosul, in ciuda numelui, Petit Palais gazduieste pana pe 24 iulie 2022 o expozitie spectaculoasa in ton proustian: Les plaisirs et les jours – o serie de portrete semnate Giovanni Boldini care reinvie lumea mondena a Belle Époque-ului parizian si prezinta un Paris in sarbatoare perpetua. Un detaliu interesant: unul dintre sustinatorii acestei expozitii este Dior, dovada despre cum frumosul dintr-o epoca sustine frumosul epocii anterioare.
Vizitand aceasta expozitie de portrete, am stat sa ma gandesc serios daca bastinasii din toata lumea care nu voiau sa se lase fotografiati nu aveau oare dreptate sa se teama ca acel dispozitiv o sa le fure sufletele. Pentru ca in fata portretelor lui Boldini, ti se activeaza acest mit sau, mai curand, aceasta proiectie coloniala, pentru ca pictorul chiar asta ai impresia ca face: picteaza cu asa o forta si o dinamica aceste portrete si imprima atata emotie si miscare acelei panze incat pare ca le-a surprins spiritul viu celor care i-au fost modele. Atat de reale le sunt reactiile, expresiile si lumina din privire incat simti cum te ,,atrage’’ chiar si pe tine, privitor din alt secol, inlauntrul acelei lumi vechi si elegante, decadente si stralucitoare, frivole si fascinante. Tablourile sale imi par niste whirpools umane.
Boldini, denumit Master of Swish, gratie stilului sau fluid si exploziv de a picta, a adus pe panzele sale suflul Parisului intr-o continua miscare intr-o maniera cinematografica absolut originala, prin compozitii dinamice care redau tumultul urban, cu multiple puncte de fuga si surprinzand cadre mai putin obisnuite (vezi Birjarul adormit, Abandon sau Vanzatorul de ziare), transformand culoarea si nuantele in miscare si ritm. Datorita tusei sale tulburatoare si vibrante, reuseste sa redea vitalitatea si efervescenta acestei epoci cu o frenezie extraordinara.
Vanzatorul de ziare
Berthe, muza si modelul sau
Birjarul adormit
Si galeria personajelor sale este destul de neomogena, caci se perinda in tablourile sale conti si printese, dansatoare si florarese, prietene, muze si amante, semn ca lumea nu mai apartine exclusiv aristocratiei. Insa modelul sau feminin, dincolo de statutul social, este o femeie supla, sarmanta, cu aer frivol, cu o tinuta extravaganta, femeia care tradeaza nevroza si speenul timpului sau, arhetipul vanitatii si intruchiparea cochetariei, si care traieste exclusiv pentru placere.
In mare parte insa, Boldini picteaza personalitati ale epocii sale pe care le reprezinta in tinute elegante, purtand rochii semnate de cei mai mari creatori de moda ai vremii (Worth, Poiret, Doucet), ceea ca face ca primul numar al revistei Les Modes din ianuarie 1901 sa il numeasca ,,le peintre de la femme’’. Se spune ca nicicand femeile de la sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX nu au fost mai frumoase decat atunci cand au iesit de sub pensula italianului Boldini. Curand, multe femei au inceput sa se imbrace à la Boldini pentru a se conforma idealului de suplete si frumusete pe care il propune pictorul. Lumea flamboaianta din panzele lui Boldini este lumea cosmopolita si decadenta pictata in cuvinte si de Proust. Este o lume de scriitori si aristocrati, artisti si oameni de lume care par a trai intr-o petrecere fara sfarsit, asemeni curtii de la Versailles a Regelui Soare, si care nu parea a avea alt scop in viata decat sa caute si sa gaseasca placerea sau macar sa-si piarda timpul in aceasta dulce cautare.
Privindu-i portretele regasim, fara a fi mari critici de arta, admiratia si interesul lui Boldini pentru arta predecesorilor, in special pentru John Singer Sargent, un portretist american care a surprins spiritul epocii edwardiene (va amintesc doar Portretul lui Millicent, Ducesa de Sutherland), dar si pentru alti portretisti, spaniolul Velázquez si olandezul Frans Hals, observand manevrarea tuselor de lumina si intuneric, prelungirea siluetelor si acest dans static al formelor care par totusi a se desprinde de pe sevalet.
Mme Charles Max
Actrita Alice Regnault
Pauline Hugo cu fiul sau, Jean
Portretul lui Gladys Deacon
Berthe fumand
Spre deosebire insa de alti confrati care nu au cunoscut gloria in timpul vietii, Boldini este un fericit: fiind introdus inca de la inceput in lumea buna, leaga prietenii importante care ii vor sprijini considerabil cariera si apoi cunoaste un succes rasunator in urma Expozitiei Universale din 1889 unde prezinta 12 tablouri, primeste chiar Legiunea de Onoare cu aceasta ocazie si expune apoi la New York si Venetia.
La moartea sa, The New York Times scrie in 1931: ‘’Boldini was a fashionable portrait painter. He ‘did’ all the grandes dames of Paris, and at a certain period to have a portrait painted by Boldini was a crowning event of social season.’’
Expozitia Boldini de la Petit Palais se incheie frumos pentru noi, romanii, cu portretul celebrei Martha Bibescu, renumita scriitoare de limba franceza, de origine romana, o panza exploziva pe masura personalitatii sofisticate a modelului, care incheie triumfator acel periplu de vivacitate si splendoare.
Martha Bibescu
Mme Matias de Errázuriz Ortúzar
Miss Bell
Rita de Acosta Lydig
No Comments