25 May Diorissima by AWE
,,Une robe parisienne n’est pas réellement faite avec de l’étoffe, elle est faite avec les rues, avec les colonnades […] elle est glanée dans la vie et dans le livre, dans le musée et dans l’imprévu du jour. Ce n’est rien qu’une robe et tout le pays a fait cette robe.’’ Asta scria in iarna lui 1942 o jurnalista, Germaine de Beaumont, cu privire la cei cativa creatori de moda francezi care continuau sa creeze in Franta ocupata. Moda franceza si in special cea pariziana este intr-adevar o chintesenta de atribute estetice, de elemente culturale, un sistem de valori de apreciat si un patrimoniu cultural de aparat, o forma de arta prestigioasa si o sursa economica, ceea ce explica continuarea activitatii unor creatori de haute couture in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pentru ca, asa cum apare intr-un articol al vremii (,,Ce que l’Allemagne gagne avec des produits chimiques ou des machines, nous le gagnons avec des mousselines diaphanes, des parfums ou des fleurs artificielles.’’), moda franceza este o necesitate economica dublata de talent si munca.
In acest peisaj destul de intunecat al anilor ‘40, creatiile lui Christian Dior, omul in al carui nume se contopesc Dumnezeu si aur intr-o formula de gratie, daca ne amintim vorbele lui Jean Cocteau (Dior = Dieu + or) sunt imaginea elegantei, sufletul Parisului si epitomul maiestriei artistice.
Insa dincolo de imaginea lor romantica, creatiile Dior mi s-au parut intotdeauna o reactie baroca la realitatile interioare si exterioare pentru ca sub amenintarea razboiului si apoi a greutatilor care au urmat, ceea ce facea Christian Dior parea sa ocoleasca durerea si sa ascunda ranile intr-un act de compensatie tradus printr-o hiperbola a splendorii, printr-un exces de preaplin si preafrumos izvorate dintr-un har aparte, dar si dintr-o rana nevindecata a vremurilor sale. Astfel, gasesc ca frumosul functioneaza la Dior si ca un fel de ,,anesteziant euforic’’ (ca sa-l citez pe Edgar Papu), acoperind rana prin gratie, rafinament si frumos si aruncand in jur o fascinanta perdea de ceata, o ploaie de perle peste griul existential pentru a intoarce privirile catre esenta.
Opera lui Christian Dior imi pare o lucrare baroca pusa in scena de creator, pe de o parte, cu rolul de a se intoarce catre valorile trecutului si valorifica traditia prin revenirea la idealul de frumusete feminin din vremurile bune ale perioadei Belle Époque si, pe de alta parte, cu rolul de a salva prezentul de la amenintarea si norii sub care traieste. Este instinctul omului creator care intelege sa traiasca prin frumos si a carui unica ratiune de a fi este conservarea valorilor estetice. Astfel, colectiile sale New Look aduc noutate in sensul ca incearca sa faca uitata durerea prezentului, intorcand in esenta o privire stilizata si melancolica catre un trecut valoros: ,,Dior a reussi à faire souffler un vent enivrant et délicieux sur la ‘lugubre parenthèse de la guerre’. ’’ (Cecil Beaton).
DIOR DRESS - 1949
AWE DRESS - 2022
De aceea, multe dintre creatiile sale par o recuperare a timpului frumos perdut, oglindesc dragostea lui CD pentru arta, iubirea pentru mama sa, Madeleine Dior, o femeie eleganta cu o silueta zvelta, pasiunea sa si a intregii familii si in special a surorii, Catherine Dior, pentru flori si pentru gradinarit. Colectiile sale (unele cu nume de flori – Corolle, Tulipe) par adesea o prelungire a gradinilor sale normande sau englezesti, de la Les Rhumbs, Le Moulin du Coudret si mai ales de la Château de La Colle Noire.
,,Je dessinais des femmes fleurs, épaules douces, bustes épanouis, tailles fines comme des lianes et jupes larges comme corolles,’’ marturiseste Christian Dior in memoriile sale.
La casa din La Colle Noire, trandafirii infloreau peste tot si din petalele acestora au fost extrase esente pentru crearea parfumurilor Dior. Primul parfum, Miss Dior, a fost lansat chiar in vremea colectiilor sale New Look, despre acest parfum spunandu-se ca a fost inspirat de Catherine Dior, sora sa iubitoare si fidela care i-a supravietuit cincizeci de ani si care si-a dedicat viata ingrijirii florilor, in special a nenumarate specii de trandafiri, utilizate mult timp pentru parfumurile Casei Dior.
Povestea lui Catherine Dior este insa mai putin cunoscuta. Prezenta discreta, fiica docila si sora loiala, Catherine se dovedeste insa capabila de un act de curaj aparte prin opozitia fata de nazism si de regimul de la Vichy. Ea va lupta pentru eliberarea Frantei in cadrul Rezistentei si va fi chiar arestata in vara anului 1944 de o grupare franceza care lucra pentru Gestapo. Dupa interogatorii si torturi greu de descris, va fi deportata in Germania, la Ravensbrück, inchisoare cunoscuta pentru cruzimea cu care tratau femeile, de unde se va elibera abia in mai 1945. In cladirea din inima Parisului (rue de la Pompe) unde a fost interogata si torturata si Catherine, un membru al Rezistentei a gravat cu propriile unghii aceste cuvinte pe peretii unei incaperi de la subsol: ,,Nous avons été tortures par des Français.’’ Este perioada neagra a Colaborationismul francez, subiect inca greu de abordat de Franta pana azi.
Astfel, femeia fragila, femeia floare din preajma creatorului de geniu, care si-a trait viata inconjurata de frumos si in mijlocul gradinilor, isi va asuma un destin curajos in incercarea de a indrepta raul si de corecta umilinta contemporanilor.
Justine Picardie marturiste in cartea sa Miss Dior, muse et résistante: le destin insoupçonné de Catherine Dior ca vizitand inchisoarea de la Ravensbrück astazi, a regasit-o inconjurata de un soi de trandafiri adaptat iernilor grele din Germania denumit Résurrection, in amintirea tuturor femeilor-flori al caror destin a fost brutal oprit sau contorsionat in anii razboiului. Alaturi de trandafiri exista si un poem gravat in amintirea acestora:
,,Je suis ,,Résurrection’’
Et tout au long des ans
Tout au long des saisons
Je resterai le témoin de vie
Qui protègera de la barbarie
Tous les enfants du monde
Même lorsque je serai devenu églantine
Illuminant tous les chemins…’’
Prezenta discreta, dar rafinata, aparent fragila, dar, in esenta, deosebit de puternica a lui Catherine Dior, este nu numai unul dintre ingredientele secrete ale celebrului parfum Miss Dior, dar si silueta care imbinand rafinamentul trecutului cu revolutia estetica si speranta viitorului, a inspirat atatea creatii Dior, creatii pe care poate ca le-am purtat, le-am copiat, le-am admirat fara sa stim de unde incepe si unde se termina povestea. Povestea, ca orice poveste care se cere spusa, este bine sa nu se termine niciodata…
LA DIORISSIMA by AWE.Fashion.Stories se vrea a fi un modest tribut adus acestei forme de arta pariziana si in special lui Christian Dior a carui creatie – Maison Dior – a implinit trei sferturi de veac la 12 februarie 2022 precum si surorii sale care i-a stat alaturi in scurta perioada de creatie si care a reprezentat un portret feminin aparte in Franta intunecata a acelor ani. Acest proiect a constat in traducerea unei cunoscute creatii Dior din 1949 in limbajul nostru plin de culoare si speranta.
Pentru ca acest modest proiect sa vada lumina zilei, trebuie sa spun ca am fost norocoasa sa intalnesc oamenii potriviti carora le multumesc din suflet pentru tot ajutorul: Maria Amelian, designer roman https://www.facebook.com/maria.amelian.9 care a inteles ce as vrea eu sa fac mai bine decat am putut sa explic, Elena Raducanu, colaborator al https://ameliancreatie.ro/, care a transpus in realitate ideea mea si intelegerea Mariei, Raluca aka https://www.facebook.com/profile.php?id=100018216946758, o femeie-floare nascuta sa poarte Dior si Andrei, fotograf, https://www.instagram.com/obi_wan_kenhobbit/care a gasit lumina si unghiul cele mai bune pentru a spune povestea DIOR din perspectiva AWE.
Multumiri speciale Le Bistrot Francais – spatiul frumos care ne-a gazduit filmarea: http://www.lebistrotfrancais.ro/
Surse info:
Fashion, the Ultimate Book of Costume and Style
Miss Dior, Justine Picardie
No Comments